Ieri, când s-a desfășurat referendumul pentru unirea administrativă dintre Oradea și comuna Sînmartin (din care fac parte și Băile Felix și 1 Mai), Oradea a ratat o șansă istorică, a ratat-o fiindcă-i greu, aproape imposibil să te opui inerți(i)lor, mai ales când ei/ele sunt câtă frunză și iarbă, e-o ratare paradoxală, cu atât mai dureroasă, e respingerea din nepăsare ori chiar pizmă a unui proiect bine gândit și bine prezentat, având în spate dovada altor proiecte bine gândite și deja cu succes realizate, spre disperarea împletitorilor de apă minerală care au ținut frâiele orașului până în 2008, este proverbiala lovire peste mâini a celor care și-au suflecat mânecile, pregătiți să construiască, zicându-le Voi n-aveți ce lucra?! Stați la locul vostru cuminți, nu mai tulburați liniștea locatarilor duminica, sfântă zi de hodin-a trupului și mai ales a minții, duceți-vă la altă scară până nu v-arunc și-un lighean de apă în cap… Proiecția prealungmetrajului Las-o, bă, că merge-așa! continuă cu casa închisă.