Murmur
Editura Humanitas, București, 2023
„Romanul lui Mircea Pricăjan pune în discuție ideea memoriei înșelătoare, a amintirii care mistifică în aceeași măsură în care pare să și explice corespondențele dintre un trecut aluvionar și un prezent continuu & haotic. Prin rememorare, totul devine poveste, iar din acest murmur al unui timp uitat și retrăit cresc, pe nesimțite, destinele mărunte ale celor nu întotdeauna dispuși să accepte istoria mare, rostogolitoare, anihilantă.” — Dan-Liviu BOERIU
„O dimensiune specifică întregii proze scrise de Mircea Pricăjan e de tot vizibilă în Murmur: recuperarea unor spații ale purității, în încercarea de a conferi un minim contur preajmei, se transformă mereu într-o anxioasă melancolie. Aparenta inocență a amintirilor aduce cu sine barbarii aproape cristaline, memoria nemaireprezentînd nici suport și nici refugiu. Cartea e o demonstrație că nimic nu poate fi mai deformant, mai parazitar decît propria memorie.” — Miron BETEG
Perseidele
Editura Charmides, Bistrița, 2019
În Perseidele se simte aerul tare al stilului american, cu indicații precise și curate stilistic, ce dispune fantasticul, ambiguitatea și umbra poeticului în armătura unei realități suspendate. Sînt istorii fără timp, căci el nu importă în argumentul dorului imperceptibil. Jankélévitch definea nostalgia ca o falie și spaţiu intermediar, un loc paradoxal. În Perseidele, viața secretă a memoriei prinde contur în chiar aceste interstiții, unde himerele pierdute se întîlnesc cu vertijul necesar al prezentului.
De la miresme proustiene, la năvala sinestezică, povestirile lui Mircea Pricăjan urmează o legiferare a memoriei esențializate. În sertarele ei lăsăm deoparte, uneori mult prea devreme, lucruri aparent nesemnificative. Despre felul cum se aprind amintirile scrie în Perseidele Mircea Pricăjan. Reminiscențele lui au cîte ceva din realismul brut, ascuțit prin descripții totdeauna plastice, nu o dată poetice, cu plonjări în fantastic și tușe grotești. Un evantai de semnificaţii se întîlnesc într-un discurs gîndit să potrivească degrabă povestea. Accentul va cădea, fără excepție, pe felul în care se judecă sensibilitățile rătăcite, în scenarii diverse. Cititorul n-are cum să nu rezoneze la neputința ori agitația bruscă a protagoniștilor, captiv în păienjenișul memoriei unui narator ce are grijă să lase dîre. — Marius Miheț
Imaginație, plăcerea scrisului și construcție clasică – iată trei dintre calitățile prozei lui Mircea Pricăjan. Volumul de povestiri Perseidele aduce ceva din povestirea fantastică, alături de o preocupare evidentă pentru atmosferă. Scriitura densă rezistă prin fantezia și experiența de traducător, la care se adaugă o viziune de viață specifică generației sale, tratată în formule care amestecă realismul curat și fantasticul de tip borgesian. — Doina Ruști
Volum cîștigător al Premiului Saloanelor „Liviu Rebreanu”, în cadrul Festivalului Național de Proză „Liviu Rebreanu” 2020.
Pumn-de-Fier
Editura Polirom, Iași, 2018
Vîrsta recomandată: 7+
Mihai are aproape şapte ani şi e pasionat de Lego şi supereroi. Cu cîteva zile înainte de vacanţa de vară, pe care şi-o va petrece la bunici într-un sat îndepărtat, îşi rupe mîna. Venit de la oraş, cu o mînă în ghips, nu-i e deloc uşor să-şi facă prieteni printre copiii care se cunosc de multă vreme şi care îl privesc ca pe un ciudat. Nici încercările cu orătăniile din curtea bunicilor nu sfîrşesc prea fericit. Dar în vara aceea Mihai face o descoperire: după ce îşi scoate ghipsul, „mîna de beton”, cum îi spune doctorul, îşi dă seama că nu simte nici o durere, că poate să spargă pietre strîngîndu-le în pumn, că are o superputere. Şi nu numai atît: mîna lui cu puteri fantastice îl împinge să facă tot felul de lucruri necugetate, iar copiii din jur îl privesc cu neîncredere. Pînă şi dulăul Ares pufneşte şi fuge de el. Pînă cînd, într-o zi, la o petrecere…
Citiți un fragment aici.
Roman nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018, secțiunea Carte pentru copii și tineret.
Calitatea luminii
Editura Polirom, Iași, 2016
Un weekend prelungit la munte este exact ce au nevoie Antim şi Carmina, doi părinţi târzii, obosiţi şi chinuiţi de nesiguranţă. Familia se acomodează cu greu la schimbările majore ce au intervenit în viaţa sa odată cu naşterea lui Codin. Băieţelul celor doi, de doar opt luni, le-a adus până acum prea puţine clipe de fericire reală şi o spaimă constantă, apăsătoare. Noile responsabilităţi sunt sufocante şi soţii încă nu au avut răgazul de a face planuri pentru ca lucrurile să se aşeze. În mijlocul naturii, departe de noua rutină şi de canicula ucigătoare, angoasele lor par să facă loc reflecţiei cu adevărat mature. Exerciţiu de regăsire prin evadare, sejurul lor se transformă pe nesimţite într-o lecţie despre acceptare şi asumare, despre redefinirea fericirii în cuplu şi despre cum conştiinţa de familie se dobândeşte printr-un efort de voinţă.
Roman nominalizat la Premiile naționale pentru literatură „Nepotu’ lui Thoreau”, ediția I, 2016.
În umbra deasă a realităţii
Editura Universităţii din Oradea, 2002
În oraşul transilvan Neş, unde o entitate malefică îşi aruncă umbra, de secole, asupra locuitorilor, Andrei Barta, fiul unui proprietar de magazin, conştientizează ameninţarea şi hotărăşte să pună capăt odată pentru totdeauna acestui blestem. De data aceasta, pentru păcatele taţilor nu vor mai suferi copiii. Alături de fiii foştilor prieteni din copilărie ai tatălui său şi îndrumat de Alex, singurul supravieţuitor dintre aceştia, organizează o expediţie în cavoul din mijlocul cimitirului, sursa aparentă a tuturor relelor şi poarta spre o lume subpământeană unde cu o generaţie în urmă s-au petrecut lucruri cumplite.
Mircea Pricăjan 