Cititorul e inteligent şi exigent. Un scriitor nu trebuie să uite asta niciodată. În acelaşi timp, cititorul e ocupat. Foarte ocupat. Are la dispoziţie o mie de alte lucruri care îl pot relaxa şi care îi solicită mai puţine resurse decât lectura textului tău. Pentru aceasta, şi pentru a nu face rabat de la calitate, important este ca scriitorul să-i ofere textul într-o formă adaptată timpurilor moderne.

Sunt convins că, dincolo de valoarea literară, un rol extrem de important îl joacă structura unei naraţiuni. Structura aceea făţişă, grafică de-a dreptul. Prima impresie.

O nuvelă împărţită în secţiuni clar delimitate, purtând poate chiar câte un titlu, va fi întotdeauna mai uşor de abordat decât acelaşi text, dar servit monobloc. La fel, împărţirea ideilor în paragrafe este de natură să scurteze distanţa dintre autor şi cititor. Dialogul, asemenea, este bine să fie introdus ori de câte ori un personaj are ceva de spus. Parafraza, adică aflarea din gura unui terţ a ceea ce vrea să comunice personajul, duce la o ruptură, este perceput ca un amestec şi, prin urmare, dezvoltă în cititor sentimentul înstrăinării.

Bref, scriitorul este dator să pună în faţa cititorului grăbit al zilelor noastre o poveste atractivă atât prin subiect, cât şi, mai ales!, prin… înfăţişare.