Iată o invitaţie tentată pentru toţi traducătorii care-şi achită impozitele pe locuinţă în Bucureşti. Comunicatul mi-a parvenit acum câteva minute. Citiţi şi vă cruciţi, iar după ce vă cruciţi poate şi mergeţi la întâlnire. Dacă nu de alta, măcar ca să-mi puteţi spune cum a fost.
***
Institutul Cervantes din Bucuresti
Librariile Carturesti
Va invita miercuri, 4 februarie, ora 18.00
La Librăria Cărtureşti din bulevardul Magheru
La o discuţie despre drepturile traducătorilor literari
În Spania, traducerile literare se plătesc conform unui tarif orientativ minimal stabilit în cadrul Asociaţiei Traducătorilor si practicat de toti membrii acesteia, traducătorii beneficiind şi de procent din vânzări şi de numeroase alte fonduri ce provin din taxa pe copia privată sau din drepturile de autor. De asemenea, Asociaţia Taducătorilor, ca secţiune autonomă a Asociaţiei Colegiale a Scriitorilor (echivalentul USR din Romania), acordă consultanţă juridică traducătorilor, oferă modele de contracte (care au fost in prealabil convenite cu Asociatia Editorilor din Spania), funcţionează ca bază de date pentru edituri, sprijină activitatea traducătorilor prin cursuri şi rezidenţe de lucru.
În Spania tariful mediu pentru o pagină de traducere literară este 12 euro, iar la nivel european (conform unui raport recent al Uniunii Europene) este media pe pagina literară tradusă este 19 euro, ajungând în ţări ca Norvegia la 31 euro sau în Anglia la 34 de euro. În România, o pagină de traducere literară se plăteşte în medie cu 3 euro.
La discuţia de miercuri seara de la Cărtureşti, vor participa Ismael Attrache si Andrés Ehrenhaus, traducători, scriitori editori şi jurnalişti români. Întâlnirea va fi moderată de Luminiţa Marcu.
Ismael Attrache a tradus din opera lui R. L. Stevenson, Willa Cather, Jonathan Swift şi a colaborat cu edituri prestigioase spaniole ca Alba, Alfaguara, El Aleph, El Cobre, Debate, Egales, Sexto Piso, Suma de Letras şi Siruela. Din 2007 face parte din comitetul director al Asociaţiei Traducătorilor din Spania.
Andrés Ehrenhaus este vicepreşedinte al Asociaţiei Traducătorilor din Spania şi a tradus din opera lui Poe, Shakespeare, Kerouac, Wilde, Aldiss, Dantec, van Sant şi Sutcliffe. Este de asemenea prozator, iar în prezent lucrează la o nouă versiune în spaniolă a Sonetelor lui Shakespeare.
Mircea Pricăjan 
Multumesc frumos, am primit si pe „traduceri literare”. Incerc sa ajung, dar nu promit nimic (ziua de lucru se incheie la 6 cel mai devreme, plus ca am o traducere intirziata care o sa-mi vina de hac intr-una din zilele astea… ). Daca ajunge totusi cineva, ar fi interesant sa postezi rezumatul lor 😉
Seara buna si spor in toate!
Uniunea Traducatorilor (www.untar.ro) este un cadru legal destinat traducatorilor certificati, autorizati sau care poseda diploma de licenta ca traducator/interpret. Va rugam sa cititi statutul UNTAR pe http://www.untar.ro .Va multumim.
deocamdată ştiu sigur doar că Observator cultural va publica – probabil în nr. de săptămâna viitoare – unele ecouri ale întâlnirii. dar sigur că aş posta cu toată bucuria rezumatul oricui va fi luat parte la eveniment.
mulţumesc de vizită, alexutza. 🙂 te mai aştept.
Mulţumesc de semnalare, domnule Macovei. Ştiam de existenţa Uniunii. Ce mă interesează pe mine este însă situaţia traducătorilor de literatură, nicidecum a celor autorizaţi de MJ. Sunt două lucruri distincte. Iar dacă cei autorizaţi au reprezentabilitate juridică prin Uniunea de care amintiţi, noi ăştialalţi, tălmăcitorii de beletristică, nu ne regăsim în niciun organism de profil. Vina noastră, desigur. Dar poate că şi Uniunea Scriitorilor e puţin cu musca pe căciulă. Nu ştiu, zic şi eu…
daca se ajunge vreodata la tarife precum acelea din uniune, ma las de meseria de editor (ca oricum o sa dau faliment platind traducatorii) si m-apuc de tradus, iar 🙂
ce inseamna pagina de traducere literara?exista un standard sau puteti sa trisati marind fonturile ? 🙂
Jeje, nu, pagina se calculeaza in functie de un numar de semne, deci degeaba maresti sau micsorezi fonturile ca tot acolo ajungi.
exista ceea ce se numeste „pagina standard”, care inseamna 2000 de semne si blancuri. tariful se calculeaza in functie de acest reper. in medie, tariful la traducerile literare variaza la noi intre 1,5 si 4 euro/pagina standard, in functie de dificultatea traducerii si de renumele traducatorului. mai toate editurile se invirt in jurul acestor sume. exceptiile, desigur, confirma regula.
@horia: dacă se ajunge vreodată la tarifele alea, eu n-o să pot fi decât bucuros că (re)câştigăm un traducător de valoare 😉
doua articole despre discutie:
http://boladenieve78.wordpress.com/2009/02/04/cu-traducatorii/
http://metropotam.ro/La-zi/2009/02/art6684429679-Traducatorii-literari-drepturi-si-tarife/
Pingback: S-a discutat « Cu musca la arat
Pingback: De ce n-au bani traducatorii romani « Zully’s Words
Pagina de 2000 de caractere este o aberatie.
Ghidul de licitatii literare de la Uniunea Europeana indica clar pagina standard peste tot in Europa si nu doar in Romania: 1500 caractere fara spatii incluse.
Cititi definitia din ghid.
E o rusine.
E vorba de lipsa de profesionalism a unora, care au interes sa mai fure din pagina standard si din plata si munca traducatorului.
Cu stima,
Stefan Macovei
presedinte
Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din Romania