Turnul Întunecat 8 apare în primăvara lui 2012

Am văzut ştirea deja de câteva zile, dar astăzi am dat peste ea şi-n Guardian, unde Alison Flood mai şi detaliază niţel.

Mai exact, ce-a transpirat este faptul că Hodder&Stoughton, editura britanică la care e arondat King, a anunţat că The Wind Through the Keyhole, al optulea volum din seria Turnul Întunecat (a cărui acţiune se petrece – aviz cititorilor români – chiar între volumul 4 şi 5, adică unde ne aflăm noi acum cu traducerea), a fost achiziţionat pentru lansare în primăvara anului viitor.

Asta poate însemna doar că ediţia americană va vedea lumina tiparului fie înainte de asta, poate chiar în primele luni ale anului, fie – mai probabil – odată cu ediţia britanică.

În orice caz, este vorba de o poveste în poveste, care – spun editorii – poate fi citită independent de restul seriei, şi tratează întâmplările prin care trec Roland şi prietenii lui după ce părăsesc palatul lui Oz, unde se încheie Vrăjitorul şi globul de cristal, şi până ajung la periferia lui Calla Bryn Sturgis, unde începe Lupii din Calla.

Un alt amănunt dat în vileag ţine de dimensiunea romanului: nu va fi atât de mare ca volumul 7 (care bate spre mia de pagini), dar nici atât de scurt ca volumul 1 (care abia-abia ajunge la 300). Înţelegeţi voi ce vreţi din asta. 🙂

2 texte

Vă semnalez două texte ale mele apărute de curând pe blogul Editurii Nemira.

Pe primul l-am intitulat Apocalipsa mea şi vorbeşte, cu accente melancolice, despre experienţa proprie şi personală a întâlnirii cu Apocalipsa lui Stephen King. Iată un fragment:

Am obiceiul să notez pe coperta a doua a fiecărei cărţi din biblioteca personală data la care am citit-o. În cazul Apocalipsei lui Stephen King, observ acum, deschizând ediţia publicată de Nemira în 1996 (spre sfârşitul anului, dacă-mi amintesc eu bine), prima lectură am încheiat-o fix în 29 ianuarie 1997. Dar asta nu e tot. Atât de puternic m-a mişcat acest superb roman, încât în acelaşi an l-am mai citit o dată. În 25 decembrie, de Crăciun, pe când familia petrecea în mod tradiţional, eu terminam de parcurs pentru a doua oară povestea supravietuiţorilor Super Gripei.

Al doilea l-am botezat Vrăjitorul, globul de cristal şi iubirea şi tratează, evident, subiectul celei mai recente apariţii din seria Turnul Întunecat. Iată cum începe:

La vremea primei ediţii, cititorii au avut de aşteptat şase ani între apariţia volumului trei din saga Turnul Întunecat şi a volumului patru. Ajunseseră la exasperare, îl bombardau pe autor cu mesaje trimise prin toate mediile posibile. Un condamnat la moarte îl ruga disperat să încheie aventura lui Roland şi-a ka-tet-ului său înainte să-i fie făcută injecţia letală. Şi, cu toate acestea, Stephen King a întârziat să se apuce de scris.

Lectură faină!

Din nou despre King

Asta e. Dacă aşa m-aţi luat, aşa mă aveţi. Vă umplu capu’ de King. 🙂

Deci: Astăzi a venit Vrăjitorul şi globul de cristal de la tiparniţă. Yey! Abia aştept să o văd, deşi aşteptarea mea va fi – presupun – mai lungă decât a celor mai mulţi dintre voi. Până vine poşta din Bucureşti până la mine…

[Acu’ am aflat şi eu cât de pântecos e volumul: 768 de pagini, hardcover format mare! Adică niţel mai mare ca Talismanul, în acelaşi format. Mă gândeam eu că va fi aşa, dar nu chiar aşa.]

Apoi: Editura Nemira are pe ţeavă alte două King-uri, reeditări. Ambele în formatul hardcover deja tradiţional. Iată despre care vorbim:

Primul – Carrie a dat 192 de pagini şi se vinde cu la precomandă cu 29,52 lei, iar al doilea – Apocalipsa un mamut de 1152 de pagini, are preţul listat, tot ca precomandă, de 79,92 lei. Asta după reducerea de 20% aplicată precomenzilor şi noutăţilor.

Aveţi, deci, cu ce vă umple plasele la Bookfest. 🙂