Vine bucătarul!

Tocmai s-a anunţat oficial apariţia (la târgul de carte Bookfest, care va începe peste doar câteva zile la Bucureşti) celui de-al doilea volum al Cronicilor Companiei Negre, seria lui Glen Cook. Acest nou capitol poartă titlul UMBRE STĂRUITOARE şi arată la faţă într-un mare fel. Poftiţi:

Şi o prezentare:

Mercenari în slujba Doamnei, soldaţii Companiei Negre sînt angajaţi în luptă Rebelilor Rozei Albe. Sînt bărbaţi duri, căliţi în bătălii şi mîndri de stricteţea cu care îşi îndeplinesc orice contract. Doamna e Răul însuşi, însă nici falşii discipoli ai Rozei Albe, reîncarnarea unei eroine moartă de veacuri, nu sînt cu nimic mai prejos în această privinţă.

Dar unii dintre membrii Companiei au descoperit că adevărata încarnare a Rozei Albe e nimeni alta decît fata mută pe care au salvat-o şi adăpostit-o. Iar acest lucru înseamnă că o cale spre lumină le-ar fi îngăduită chiar şi lor, în ciuda păcatelor ce-i apasă… dacă vor reuşi să supravieţuiască.

Dacă v-a plăcut primul volum, apărut în toamna anului trecut, acesta garantat vă va plăcea de două ori mai mult. Traducându-l, mi-a fost clar că Mr. Cook, bucătarul din titlul postării prezente, şi-a găsit ritmul, a văzut mai bine personajele, povestea a plămădit-o mai abil.

Vă poftesc, deci, la o reîntâlnire cu felcerul-cronicar Cobe, vrăjitorul zbanghiu Un-Ochi, la fel de năzdrăvanul Spiriduş, dar şi cu enigmaticul Corb, ocrotitorul Dragăi, cea pe care toţi o bănuiesc a fi noua întrupare a Rozei Albe. Aventuri, miracole, cruzime, vrăji, răsturnări de situaţie – pe scurt, un fantasy frust, fără menajamente, în care lucrurile nu sunt niciodată doar albe sau doar negre.

Vrăjitorul şi globul de cristal – revealed

Ştiu că-n ultima vreme am lăsat de izbelişte blogul, ştiu că n-am mai actualizat Cartea săptămânii, ştiu că unii dintre voi mă urechează chiar în timp ce citesc acestea. Totuşi… N-am stat cu mâinile-n sân, iar absenţa mea din colţul ăsta de internet se justifică în multe feluri, pe mai multe planuri. Personal şi profesional. Despre primul n-am să vorbesc acum, am s-o fac mai încolo, dar pe partea profesională vă pot spune atât: Compania Neagră, al doilea volum purtând titlul Umbre stăruitoare, este gata tradus. Millennium Books a intrat în posesia textului. Lucrez acum la traducerea unor povestiri ce vor face parte atât dintr-un viitor volum Best Fantasy & Horror, cât şi din numărul 4 al revistei Galileo. Am încheiat două contracte, cu două edituri diferite, pentru traducerea a două romane. E vorba de editurile All şi, evident, Nemira.

Dar principalul motiv pentru care am decis să rup tăcerea asta suavă este splendoarea de mai jos:

A thing of beauty, ain’t it?

Soon, very soon!

Liviu Radu în Nautilus nr. 36

Descopăr cu plăcere în nr. 36 al mensualului Nautilus, revista de SF&F a editurii Nemira pe care o realizează Marian Truţă, două recenzii semnate de maestrul Liviu Radu la două cărţi traduse de mine: Compania neagră (Millennium Books, 2010) de Glen Cook şi volumul desemnat recent de cititorii Nemira cea mai bună apariţie a anului trecut, mă refer desigur la La asfinţit (Nemira, 2010) de Stephen King.

Vi le semnalez şi vouă, în speranţa că vă vor convinge să daţi (măcar o) şansă celor două titluri.

Despre Compania neagră, concluzia lui Liviu Radu sună aşa:

„[…] romanul combină tot soiul de elemente, care-l fac să poată fi încadrat în categorias sword and sorcery. Oricum, e un roman plin de evenimente, dinamic şi atractiv, pe care o să-l citiţi cu plăcere şi o să aşteptaţi cu nerăbdare următoarele volume ale seriei.”

[Restul textului intitulat Mercenari parşiviAICI.]

Iar despre La asfinţit:

„[…] în final, am fost mulţumit de carte şi v-o recomand. […] volumul e interesant şi conţine cel puţin patru, cinci poveşti foarte reuşite. S-ar putea să vă placă chiar mai multe.”

[Restul textului intitulat Hai să ne speriem, AICI.]

Sigur, sumarul revistei e mult mai bogat de atât, dar sunt convins că pornind de la link-urile din postarea de faţă veţi descopri singuri alte şi alte articole demne de atenţia voastră. 😉