Am visat azi-noapte și dimineață mi-am amintit destul de bine, lucru ieșit din comun pentru mine, care-mi resetez creierul după fiecare visare, am visat că-n folderele mele din cloud aveam un al treilea volum de povestiri gata organizat, și erau povestiri de care-mi aminteam bucată cu bucată, până la detaliul zilelor când le-am scris, toate erau piese bune, solide, legate tematic și stilistic, și mă tot minunam eu că de ce n-am ales volumul ăsta, în locul Petrichor-ului, ca să-l propun editurii, că-n mod clar e mai bun și-ar avea șanse mai mari să dărâme reticența consiliului editorial în fața prozei scurte nevandabile. M-am trezit foarte înviorat, cu sentimentul ăla de Evrika! electrizant, ca atunci când mi-am dat seama că piesa aia se leagă de piesa aialaltă și de toate celelalte și că-mpreună formează Petrichor, că așa au fost scrise, parcă fără știrea mea, cumva predestinat… Abia acum m-am gândit să caut în cloud, deși amintirea visului e mică deja: speranța ca visul să fie o revelație m-a împins, totuși. Nu există, sigur că nu există niciun al treilea volum. Pasărea Mihai Viteazu!