Aţi fost prin satele româneşti, cu siguranţă

Aţi fost prin satele româneşti, cu siguranţă. Majoritatea sunt aşezări triste, în care au mai rămas doar bătrânii. Tinerii care nu au plecat la oraş au luat calea străinătăţii. Te cutremuri când treci prin aceste anticamere ale morţii. Locuri al căror viitor nu depăşeşte speranţa de viaţă a unui maidanez. În funcţie de ce alegem mâine, putem năzui la însufleţirea treptată a acestor zone sau, dimpotrivă, putem condamna şi oraşele la aceeaşi soartă. Nu mi se pare deloc puţin probabil ca migraţia spre ţările civilizate să ajungă la cote pe care azi ne temem să le luăm în calcul. Şi-atunci, peste 5-6 ani, poate-şi vor da seama şi bieţii noştri părinţi, actuali sau viitori pensionari, atât de uşor convinşi de-o propagandă care apelează exact la sentimentele manipulate de societatea în care ei s-au dezvoltat până în ’89, că în 16 noiembrie 2014 au votat de fapt pentru o bătrâneţe solitară şi mizeră, iar nu, aşa cum li se promitea, pentru o pensie cu o câtime mai mare.

Anunțuri