Al 7-lea număr al revistei Suspans

NR. 7

EDITORIAL

Mircea PRICĂJAN – Spiritul sărbătoresc la români

RECENZII

Diana MORĂRAŞU – Deja-vu, deja-lu, deja-vecu (Raymond Chandler, Play-back)

Adina BARVINSCHI – Timbre, aconit şi crimă (Alan Bradley, Plăcinta e dulce la sfârşit)

Laura FRUNZĂ — Crima de la jubileu (Lucia Verona, Crima de la jubileu)

Antuza GENESCU — „Velvet Suspense” – Daphne du Maurier (Daphne du Maurier, Păsările şi alte povestiri)

Dan BOERIU – Smooth Criminal (Raymond Chandler, Adio, iubito!)

Adrian CRĂCIUN – Morţi, da’ mulţi (John Joseph Adams [ed.], The Living Dead 2)

Mircea PRICĂJAN — Dincolo de baroc (Peter Straub, A Dark Matter)

Mircea PRICĂJAN — Literatură curată, chiar dacă dură (Stephen King, Full Dark, No Stars)

CINEMA:

Adela MARCOV – The Town

ESEU:

Oliviu CRÂZNIC – Despre Fiara din Gevaudan şi alte cazuri similare

INTERVIU:

„Ce suntem în stare să ne facem unii altora mă sperie mult mai tare decât mă vor speria vreodată vampirii şi vârcolacii”, Mircea PRICĂJAN în dialog cu Jack KETCHUM

PROZĂ:

Oana STOICA-MUJEA, Andra PAVEL — Sărutul morţii (fragment de roman)

BALIN Feri — Nopţile din Postul 7: Copacul bântuit

Ciprian MITOCEANU – În pădure (partea a 2-a)


AŞA NU!

Irene CRISTESCU – Trista moştenire a romanului de aventuri (Chufo Llorens, Moştenirea lui Marti Barbany)

PIPA LUI ARION

George ARION – Farmecul lui Chandler

ENGLISH

„What we’re sometimes willing to do to one another scares me a lot more than vampires and werewolves ever will”, Mircea PRICĂJAN talks to Jack KETCHUM

Mircea PRICĂJAN – J.D.’s Departure

 

Însemnare ilustrată

Cum timpul mi-e ocupat astăzi cu viitorul număr al revistei Suspans, m-am gândit să vă ofer totuşi ceva pe blog, c-au trecut deja câteva zile bune de când promiteam să dau mai dese semne de viaţă aici.

Aşadar şi prin urmare, iată două poze, una hazlie şi cealaltă… hm, creepy de-a dreptul:


După cum vedeţi, ne-a ajuns din urmă SuperCriza! Mai mişto era dacă-n cutie s-ar fi aflat 150 g de caviar!

În cartierul nostru şi-a făcut apariţia nimeni altul decât Charlie, trenuleţul Uu-uu. Atunci când i-am făcut poza era numai zâmbet. N-a trecut însă mult timp şi l-am auzit noaptea plimbându-se nestingherit pe străzi, îngânând snoave şi zicători, urmărit de câini hoinari şi hlizindu-se dement pe geamurile vecinilor mei.

Noua înfăţişare, promisiuni şi două invitaţii

Blogul acesta suferă şi el. Suferă din pricina mea. Că doar eu i-s stăpân. Şi eu l-am cam abandonat, ingratul de mine. M-am dus pe alte tărâmuri, cu alte posibilităţi. Facebook, namely. Şi, pe deasupra, nici timpul liber nu mă dă afară din casă…

Dar m-am gândit să-l schimb puţin la faţă, să-i dau un aer mai proaspăt. Aşa că iată ce-a ieşit. Eu spun că-i frumuşel, da’ cum altfel să spun când e odoru’ mieu ăl’ despre care vă vorbesc?! Sper că înfăţişarea asta nouă mă va face să mă-ntorc mai des la el.

Până atunci, totuşi, să mai luăm o pauză de bloguit. Avem o traducere de terminat, una babană rău, cu iz de western din viitor. 🙂

Nu vă las însă fără a mai spune 2 lucruri mici. Primul e o invitaţie adresată tuturor. Şi-anume site-ul Booknote, care mi-a fost şi mie semnalat şi-n care am găsit multe chestii intresante despre brava lume nouă a cărţilor digitare şi-a dispozitivelor care le ştiu afişa. E de învăţat. Am impresia că, până la urmă, de convertirea spre aiastă tehnologie nouă nu voi fi ferit nici eu. Deşi încă mă ţin bine pe poziţie… 😀

Al doilea lucru e tot o invitaţie. Adresată însă doar unora dintre cititorii rândurilor de faţă. Mai precis, colaboratorilor revistei Suspans. Miercurea ce vine-i 15 decemvrie. Ştiţi voi ce-nseamnă asta. 😉

Atât. Gata. Vă mulţumesc pentru atenţie. Revin, sper, cât de curând.

Sayonara!