Vine „Acluofobia” de A.R. Deleanu

În câteva zile va apărea, la Editura Herg Benet, în colecția Cărțile Arven, un volum de povestiri pe care eu, unul, îl așteptam cu mare încredere. E cea de-a doua apariție editorială a prietenului și confratelui Flavius Ardelean aka A.R. Deleanu. Un volum de povestiri; unele pe care le-ați putut citi în ultimii ani în reviste ca Suspans, Tiuk, Familia, Revista de suspans, iar altele inedite. Toate însă foarte faine. Flavius le-a reunit sub titlul AcluofobiaColecția beneficiază de niște desene mortale realizare cu măiestrie de Claudia Niculescu. Și mai are, pe deasupra, o prefață semnată de subsemnatul. O mare onoare pe care Flavius mi-a făcut-o, chit că el insistă să zică invers. 🙂

Acluofobia va avea parte de două lansări. Prima, cea din Brașov, orașul de baștină al autorului, va fi pe 8 septembrie, în prezența autorului, în cadrul CenaKLUb-ului cu numărul 26. Moderator va fi, desigur, Mihail Vakulovski. Prezenți vor mai fi, cu o expoziție, Claudia Niculescu și, cu muzică live, Alex Müntz. Pentru celelalte informații (loc, oră), vizitați pagina evenimentului pe facebook, aici. Continuă lectura

Integrala prozei scurte a lui Bogdan Suceavă

La editura Millennium Books urmează să apară volumul Să auzi forma unei tobe de Bogdan Suceavă. Culegerea cuprinde povestirile din Imperiul generalilor târzii şi alte istorii (Dacia, 2002) şi Bunicul s-a întors la franceză (Editura T, 2003), plus nuvela O călătorie în jurul lumii, până acum necuprinsă în nicio carte a autorului.

Această integrală a prozei scurte e în pregătire de ceva vreme, am şi uitat că proiectul mai există. Atunci însă când era cald, Bogdan, nu doar un scriitor extraordinar, ci şi un bun şi drag prieten, mi-a făcut onoarea de a-mi cere să scriu eu prefaţa. Entuziasmat şi pe drept cuvânt emoţionat, am acceptat. Am recitit atunci toate povestirile, am revăzut toate romanele şi m-am bucurat să mă număr printre primii cititori ai nuvelei celei noi. Şi am scris până la urmă prefaţa, pe care am intitulat-o Istorii, poveşti, aventuri (cunoscătorii ştiu de ce!). Pe site-ul editurii puteţi citi un pasaj din acest text introductiv, eu vă ofer altul, sperând că vă voi aprinde curiozitatea: Continuă lectura

Anne Rice se întoarce la horror

Am fost tare mâhnit când am aflat, în urmă cu ani buni (cred că era 1999), că Anne Rice doreşte să renunţe la genul care a consacrat-o, horror-ul, şi să se dedice propovăduirii cuvântului biblic. Ba mai mult, că se dezice de Lestat şi Louise şi toată liota de personaje pe care le îndrăgeam – vampiri, vrăjitoare etc. – întrucât a avut ea o revelaţie: Iisus este mare şi Calea lui este singura Cale adevărată.

Cam pe-atunci am şi reunţat să-i mai citesc cărţile. Inclusiv cele din trecut, horror, la care nu ajunsesem încă. Asta fiindcă m-am simţit trădat, fiindcă, oricât de mult îmi spuneam că trebuie să disociez opera de autorul ei, nu puteam rupe în gând poveştile vampirilor de cea care le dăduse viaţă, identificându-se cu imaginea lor până-ntr-acolo încât, cu ocazia unui Mardi Gras, a ieşit pe stradă, în New Orleans-ul ei de reşedinţă, închisă într-un sicriu, făcând pe vampiriţa.

Nu mi-a păsat, aşadar, de seria ei cu viaţa lui Iisus şi nici de cealaltă serie, cu cântecele serafimilor. N-avea decât să şi le scrie şi să se pocăiască prin asta.

Dar, vedeţi voi, nicio minune – oricât de divină ar fi ea – nu ţine mult. În 2010, Anne Rice a ajuns la concluzia, evidentă!, că religia organizată, în general, e-un bullshit şi că Creştinismul, în particular, e-o chestie profund imorală. Şi a anunţat-o public, stârnind mare vâlvă.

De-atunci s-a reîntors şi atenţia mea spre persoana ei. Şi de-atunci am ştiut că totul nu este încă pierdut, că Mama Vampirilor încă ne mai poate oferi surprize.

Am avut dreptate!

Pe 14 februarie, Anne Rice urmează să publice un nou roman horror. THE WOLF GIFT e-o poveste cu vârcolaci şi se anunţă a fi un Rice at the top of her game.

Well, I really can’t wait. Welcome back, Mrs. Rice!