Dan Simmons – Drood hardcover, 960 pagini Editura Nemira
În 1865, când începe povestea, Charles Dickens este un scriitor de succes. Se află în tren, cu o iubită secretă, și nu știe că destinul îi rezervă o surpriză ce-i va schimba existenţa. Un accident care-l va proiecta într-o viaţă dublă.
Obsesii macabre ies la iveală: crime, cadavre, cripte sinistre. Astfel începe o incursiune tenebroasă și fascinantă în adâncurile orașului ce se ascunde în Londra subterană. Drood imaginează ultimii ani ai cunoscutului scriitor, încercând să elucideze enigme nerezolvate până în zilele noastre.
Iar ca să vă convingeţi, iată ce au avut de spus despre acest roman Mihail Vakulovski, Nora Iuga şi, ultimul pe listă, subsemnatul:
“Cred că tînărul A.R. Deleanu este cea mai mare surpriză literară din ultima vreme, despre el neştiindu-se aproape nimic în lumea literară pînă la apariţia acestui volum. Vă spun doar că A.R. Deleanu vine dinspre muzică şi că „Îmblînzitorul apelor” este debutul lui literar, un debut care sunt sigur că nu va trece neobservat – nu are cum! […] „Îmblînzitorul apelor” de A.R. Deleanu este o poveste existenţială în care încape şi iubirea, şi familia, o carte foarte bine scrisă care te pune serios pe gînduri. Pentru A.R. Deleanu scrisul este ca respiraţia, iar literatura este viaţa. Un debut remarcabil, un text plin de substanţă, un scriitor energic, vivace şi surprinzător de interesant.” (Mihail Vakulovski)
*
“E o carte absolut atipică pentru literatura actuală şi nu numai din România; asta e un risc, dar poate fi şi un mare atu. […] Cartea, în ansamblul ei, după lectură, iţi lasă un sentiment de apăsare, ceea ce demonstrează că atinge zone foarte profunde pe care le face să vibreze; asta e mult, asta e enorm. E vină, e spaimă, e pedeapsă, e purificare, e crimă… şi revenirea foamei aceleia înca de la începutul textului care se acumulează treptat pe parcurs, te face să reflectezi mult.” (Nora Iuga)
*
“Inventiv, atent la stil, pasionat de povestea bine articulată, cu tâlc, având ştiinţa complicată a dozării misterului, A.R. Deleanu este fără putinţă de tăgadă unul dintre cei mai interesanţi tineri scriitori care au apărut în ultimii ani. Toate atributele anterioare sunt dublate la el de o rigoare pe care am întâlnit-o la foarte puţini dintre scriitorii români, iar asta mă face să-mi pariez—deloc orbeşte!—bruma de arginţi pe succesul său. Îmblânzitorul apelor îmi dă dreptate.” (Mircea Pricăjan)
De Sărbători, plecat de acasă la rude, în altă localitate, rămân fără carte de citit. Şi iau din biblioteca nepotului un volum Patrimoniu. Un Gala Galaction, povestiri. Înainte de culcare, citesc vreo 5 proze. O revelaţie. Moara lui Califar, un exemplu de proză fantastică, ba chiar horror. Proză vânoasă, bine întoarsă din condei, cu efect, deloc fadă… De-atunci sunt ca în sevraj. Convins că am şi eu acasă acel Galaction, la întoarcere văd stupefiat că m-am înşelat. Musai de vizitat un anticariat.
— • —
Chef de poveşti sfătoase, chiar duioase. De aceea, Poveste de iarnă de Mihai Zamfir. Goana prin Bucureştii anilor ’80 după cabine telefonice trezeşte amintiri personale, din copilărie. Continuă lectura →
Mircea Pricăjan 