Tovarășa educatoare compusese poezia special pentru el, dându‑i astfel cel mai însemnat rol în serbarea de final de an, pentru că‑n ultimele luni prinsese mare drag de Matei. Asta, paradoxal, după ce Matei făcuse o boacănă atât de mare, încât, dacă n‑ar fi fost Bunicu’, din toamnă putea ajunge ușor la școala de corecție, nu la Generală nr. 3, unde‑l înscriseseră părinții cu greu, după intervenții și atenții pentru cine trebuia; la Generală nr. 3 aveau prioritate copiii care terminau grădinițele din cartier, nu el, Matei, care o termina la două sute de kilometri distanță. [Citiți mai departe…]