Prima a fost pe blogu’ din viaţa de apoi. N-a mai fost niciuna între timp pentru că n-a avut de ce să fie. 😦 Lucrările s-au sistat aproape două luni, din motiv de acte. Şi controale pentru actele alea. Şi rezolvarea actelor cu pricina. Autorizaţiilor. Aşa se face că 30 iulie a trecut pe lângă noi, iar noi am stat şi ne-am uitat. 😦 De 9 zile, firma constructoare a intrat la penalizări. Şi-o să mai adune, sărmanii, destule. Da’ tot e bine că acu s-au reapucat de cazne. 🙂

Mai jos, în planul secund, zidurile casei vecinilor cu Pako şi mobila de sufragerie de la noi. Băieţii s-au apucat de lucru alaltăieri pe la 11 şi ieri la 6 jumate seara parterul arăta cum îl vedeţi. Se mişcă, deci, repede. Aseară se apucau şi de-a noastră, aşa că azi aşteptăm să vedem primele rezultate.

În parte, tricoul pe care-l port rezumă destul de bine starea mea de spirit. 😀 Aa, maistru’ fotograf e vecinu’ de peste gard.