Nu scăpaţi aşa uşor de mine. E-adevărat, am fost puţin macabru, puţin perfid. 😀 V-am dat speranţe c-am mierlit-o. Abject lucru din partea mea. Scuze, luciat, scuze, oameni buni. Da’ mă cam plictiseam şi-am zis să pun de-o farsă. În fine…
OK, lucruri serioase amu. M-am cărăbănit de pe blogspot fiin’că m-am săturat de el. Simplu ca bună ziua. Ăştia de la wordpress au mai multe jucărele. Îs mai faini aşa, de felu’ lor. Plus că demult plănuiam să fac o combinaţie de blog cu site de prezentare. Siteu’ ăla de pe geocities e greu de întreţinut şi nici nu mă prea pricept. Aşa că-l îngrop şi p-ăla cu ocazia asta. Ştiţi cum e: cheltuială mai puţină. Am reducere şi la popă, şi la ciocli, şi la gropari, care-au acceptat să-l vâre-n aceeaşi groapă cu blogu’. Toată lumea fericită. Şi-nc-un avantaj: cu ocazia însemnării ăsteia, ţin şi parastasu’ celor doi îngropăţei, şi botezu’ muştei cu care ies de-amu la arat.
Să le fie ţărâna uşoară. 😦 Să fie-ntr-un ceas bun. 🙂
aaa, bravo, sa fie-ntr-un ceas bun 🙂
mersi fain. sa hie 🙂
acum imi dai batai de cap sa te „relinkuiesc” la mine, dar bine ai revenit 🙂
scuze. nu mai fac. asta-i ultima data 😀
uite, cu ocazia asta te trec si eu la mine, c-am tot uitat s-o fac dincolo
Bravos, Mircea!
Misto farsa ta, ma bucur c-a fost doar o farsa.
Si vad ca pina la urma ne-am inteles 🙂