Adina Popescu, Alex Moldovan şi Mircea Pricăjan, de Ziua Culturii Naționale, la Teatrul de Stat din Oradea

Extras din articolul Trei scriitori, în dialog cu elevii orădeni. Adina Popescu, Alex Moldovan şi Mircea Pricăjan au răspuns întrebărilor”, de Camelia Bușu, Jurnal bihorean/bihon.ro, 15.01.2025

Întâlnirea dintre scriitori şi cei 300 de elevi orădeni a fost organizată cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Ziua Culturii Naţionale înseamnă şi literatura contemporană. Plecând de la această idee, Revista de cultură Familia în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Inspectoratul Judeţean Bihor şi Teatrul Regina Maria, a pregătit miercuri, 15 ianuarie, o întâlnire dialog între 300 de elevi din Oradea şi trei autori contemporani care scriu literatură pentru copii şi adolescenţi: Adina Popescu din Bucureşti, Alex Moldovan din Cluj-Napoca şi din Oradea, Mircea Pricăjan. De altfel, toţi trei au texte care sunt cuprinse în manualele şcolare. Evenimentul, care a avut loc în Sala Mare a teatrului, l-a avut ca moderator pe Miron Beteg, redactor al revistei Familia.” [citiți mai departe AICI]

Ziua Culturii Naționale 2025, la Oradea, cu Adina Popescu, Alex Moldovan și Mircea Pricăjan

Extras din articolul Ziua Culturii Naţionale, marcată prin evenimente dedicate poetului Mihai Eminescu, dar şi autorilor contemporani”, de Camelia Bușu, Jurnal bihorean/bihon.ro, 10.01.2025

„Întâlnire cu trei scriitori

Miron Beteg, redactor la Revista Familia, a explicat pe scurt în cuvântul său despre alegerea evenimentelor organizate de Revista Familia în colaborare cu Teatrul Regina Maria, Biblioteca Judeţeană «Gheorghe Şincai», Muzeul Ţării Crişurilor, Inspectoratul Judeţean Bihor şi Colegiul Naţional «Octavian Goga» din Marghita, primul parteneriat de acest gen cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

«Voi spune, de la început, că alegerea datei de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naţionale a fost, cel puţin, una tot neinspirată. De ce? I-a dat, e drept, o imensă şansă lui Mihai Eminescu de a nu fi uitat, de a fi un deschizător de an cultural, mereu şi mereu, dar a nedreptăţit, paradoxal, întreg restul culturii româneşti. Dintr-un soi de reflex afectiv, uneori dublat şi de o comoditate tematică, 15 ianuarie înseamnă Mihai Eminescu. Şi atunci ce facem cu tot ce nu e Eminescu în cultura românescă? Da, e un punct nodal, chiar un punct de ruptură, nu doar în evoluţia noastră culturală ci şi în destinul nostru ca naţie – nimic nu a mai fost la fel după Eminescu, nu avem cum nu recunoaşte asta. Dar cultura naţională nu înseamnă doar Eminescu. Şi nici cu acest lucru nu avem cum să nu fim de acord», a punctat Miron Beteg.

Cu gândul la contemporaneitatea noastră culturală, şi în egală măsură la cititorii şi necititorii tineri de astăzi, aflaţi încă pe băncile şcolii, a fost concepută întâlnirea cu trei scriitori încă tineri, dar ale căror texte se află în manuale, scriitori despre care elevii au auzit deja: Adina Popescu, Alex Moldovan şi Mircea Pricăjan. Doi dintre invitaţi vor veni înaintea elevilor cu două cărţi apărute în urmă cu nici o lună, Mircea Pricăjan cu «Gaşca» şi Alex Moldovan cu «Dani G şi castelul celor trei măgăruşi».

Intenţia organizatorilor este de a risipi senzaţia tinerilor că întreaga cultură românească este «un muzeu cu exponate pe care scrie: nu le atingeţi decât în 15 ianuarie». Cei trei scriitori se vor întâlni marţi, 14 ianuarie, cu 200 de elevi ai Colegiului Naţional «Octavian Goga» din Marghita, iar în 15 ianuarie, în Sala Mare a Teatrului Regina Maria, de la ora 11:00, vor intra în dialog cu 350 de elevi din şcolile orădene. La întâlnirea de la teatru, mai mulţi actori vor citi fragmente din cărţile scriitorilor invitaţi.

«Dacă pentru câţiva dintre ei această întâlnire cu scriitori ale căror texte le studiază va fi o întâlnire destinală, câştigul va fi imens chiar pentru cultura românească. Iar dacă vor înţelege că în absenţa lor, a cititorilor, acum tineri şi foarte tineri, peste ani cititori maturi, ideea de cultură e un nonsens, e doar o mistificare hipnotică, dacă vor pricepe că spaţiul culturii îi cuprinde şi pe ei, ziua de 15 ianuarie 2025 va ieşi din convenţional şi îşi va găsi adevărata menire», a încheiat Miron Beteg.”

Gașca

Cînd scrii mai mulți ani la rînd o carte, frază cu frază, fază cu fază, fără un plan bine definit de la început, nu te gîndești decît ca la o dorință vagă la cum va arăta totul la final, dacă va fi ceva coerent, dacă va fi viabil, dacă va putea să stea în picioare fără proptele, să vorbească și să umble singură. Nimic nu îți poate arăta cum va fi la capăt, nici nu îți poți închipui – pentru că „bestia” nu are încă un chip, e o magmă amorfă pe care tu o amplifici picătura cu picătură. Cu siguranță de aceea, cînd vine în sfîrșit momentul așteptat, ai sentimentul că te afli în fața unui lucru străin de tine, ceva ce îți spune multe pe bucăți, dar care în întregul lui nu poate fi decît o creație externă ție. E ființa născută din suma încercărilor tale zilnice, timp de mai mulți ani. E concretizarea voinței tale, a încăpățânării oarbe, a convingerii că ceva, ceva trebuie să iasă. Și uite că a ieșit! Vezi coperta și abia atunci știi că a ieșit, că așa trebuia să arate, că, fără știrea ta, așa a arătat de la bun început. Ca o celulă care își conține de la primul atom forma finală, organismul complex la bază căruia stă. Cartea e cristalizarea miraculoasă a tuturor intențiilor abia intuite ale autorului ei.

Așa a fost cu toate cărțile pe care le-am scris pînă acum. Așa a fost și cu „Gașca”, iată, cea mai recent anunțată la Polirom, în colecția Junior. Și sper că așa va fi cu toate care mi-au mai rămas de scris.