Dacă aş fi în Bucureşti, n-aş rata cu niciun chip asta:
Sâmbătă, 19 mai, A. R. Deleanu (pseudonimul lui Flavius Ardelean) va citi două povestiri horror inedite în cafeneaua Lente din Bucureşti. Lectura face parte din programul evenimentului “Inaugurăm The Join’ Point” şi va începe la miezul nopţii.
Acompaniament muzical: Mikael Acker (contrabas) şi Sian Brie (chitară).
Iar ca să vă convingeţi, iată ce au avut de spus despre acest roman Mihail Vakulovski, Nora Iuga şi, ultimul pe listă, subsemnatul:
“Cred că tînărul A.R. Deleanu este cea mai mare surpriză literară din ultima vreme, despre el neştiindu-se aproape nimic în lumea literară pînă la apariţia acestui volum. Vă spun doar că A.R. Deleanu vine dinspre muzică şi că „Îmblînzitorul apelor” este debutul lui literar, un debut care sunt sigur că nu va trece neobservat – nu are cum! […] „Îmblînzitorul apelor” de A.R. Deleanu este o poveste existenţială în care încape şi iubirea, şi familia, o carte foarte bine scrisă care te pune serios pe gînduri. Pentru A.R. Deleanu scrisul este ca respiraţia, iar literatura este viaţa. Un debut remarcabil, un text plin de substanţă, un scriitor energic, vivace şi surprinzător de interesant.” (Mihail Vakulovski)
*
“E o carte absolut atipică pentru literatura actuală şi nu numai din România; asta e un risc, dar poate fi şi un mare atu. […] Cartea, în ansamblul ei, după lectură, iţi lasă un sentiment de apăsare, ceea ce demonstrează că atinge zone foarte profunde pe care le face să vibreze; asta e mult, asta e enorm. E vină, e spaimă, e pedeapsă, e purificare, e crimă… şi revenirea foamei aceleia înca de la începutul textului care se acumulează treptat pe parcurs, te face să reflectezi mult.” (Nora Iuga)
*
“Inventiv, atent la stil, pasionat de povestea bine articulată, cu tâlc, având ştiinţa complicată a dozării misterului, A.R. Deleanu este fără putinţă de tăgadă unul dintre cei mai interesanţi tineri scriitori care au apărut în ultimii ani. Toate atributele anterioare sunt dublate la el de o rigoare pe care am întâlnit-o la foarte puţini dintre scriitorii români, iar asta mă face să-mi pariez—deloc orbeşte!—bruma de arginţi pe succesul său. Îmblânzitorul apelor îmi dă dreptate.” (Mircea Pricăjan)
Această antologie, îngrijită de colegul şi prietenul Marius Miheţ, adună texte semnate de tineri scriitori originari din Oradea. Aripa tânără şi foarte tânără. Adică începând cu generaţia noastră (contingentul ’80) şi ajungând până la debutanţi, actuali studenţi ai lui Marius. Iată mai jos coperta, înşfăcată de pe Facebook de la o colegă de sumar primită de la Răzvan Coloja, întrucât volumul în sine n-a ajuns încă-n posesia mea:
Vă pot spune însă cu siguranţă că, pe lângă geniala mea nuvelă (!) Vatmanul (o continuare, într-un fel, a povestirii cu care am debutat în ’97, Somnul uitării), în antologie veţi mai găsi proză de Răzvan T. Colojaşi poezii de Dan Boeriu. O să vă pot da şi alte nume după ce ajunge cartea-n mâinile mele…