Nu înţeleg de ce toate magazinele chinezeşti în care am intrat (şi sunt câteva în Oradea) ţin să aplice atât de strict regula „ne rezervăm dreptul de a ne selecta clientela”. Cum o fac? Simplu: din difuzoare ţipă toată floarea cea vestită a celor mai de seamă maneloistozauri. Mai că nu le pun şi pe vânzătoare să dea din buric, că de sulemenit am impresia că le pun să se sulemenească_conform tagmei.

Probabil că aşa au ei, chinejii proprietari, impresia că se integrează în cultura locului. Şi cine-i poate contrazice? 😦