Din lipsă de timp, am impresia că blogul ăsta devine cu fiecare nouă postare un soi de foto-blog. Drept pentru care, iată ce se vede, din când în când, de la geamul viitorului meu birou:
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Mircea Pricăjan 
O daa! Îmi pare cunoscuta faţada asta tristă… 🙂 Sper să ne imbucure cât de curând.
fără doar şi poate, ovi, fără doar şi poate. şi-a fi a mai mândră între mândre 🙂
Pingback: Cum S V D « Cu musca la arat