Lansare „Instinct de supraviețuire” la Oradea [foto]

Vineri, 9 ianuarie 2026, la Librăria Humanitas Gheorghe Șincai Oradea a avut loc lansarea volumului de proză scurtă Instinct de supraviețuire (Editura Polirom, 2025). Alături de autor s-au aflat Miron Beteg și Dan-Liviu Boeriu.

Relatări din presă:

Fotografii de Sebi Tonț (defoto)

Fotografii de Mihók Tamás

Despre „Instinct de supraviețuire”, pe citeste-ma.ro

„Acesta e un volum de proză scurtă fără premeditare. Cum cred că sînt cele mai multe. Adică scriem de-a lungul timpului diverse texte, stîrniți de cine știe ce, și ele se adună. Unele apar în reviste, în antologii, cum e cazul și cu cele mai multe din Instinct de supraviețuire. Altele, nu. Și vine un moment cînd te uiți în urmă, recitești pe sărite și îți dai seama că lucrurile se leagă, că ai scris fără să-ți dai seama un volum. Așa am pățit cu Perseidele (Charmides) în 2019, așa mi s-a întîmplat și acum. Am avut încă din 2024 sentimentul că de prin 2017 pînă atunci se strînseseră texte suficient de unitare tematic încît să alcătuiască încă un volum de proză scurtă. De fapt, știam cumva încă de cînd alcătuiam Perseidele că rămîn pe lîngă proze care cîndva, dacă li s-ar mai adăuga cîteva pe măsură, ar putea intra în alt volum. Totuși, n-am urmărit nici o clipă finalitatea asta…”

Citiți mai departe…

Interviu despre „Instinct de supraviețuire”, în Bihoreanul

Realizat de scriitorul și criticul literar Dan-Liviu Boeriu, interviul reprezintă un preambul al lansării de vineri, 9 ianuarie, ora 18, unde Mircea Pricăjan va intra în dialog cu Miron Beteg și Dan-Liviu Boeriu.

*

Dan-Liviu Boeriu: Ai hotărît să publici un nou volum de proză scurtă la o distanță de 6 ani de la precedentul („Perseidele”, unul dintre preferatele mele din tot ce ai scris). De ce o pauză atît de mare? Și cum ai ales textele care compun volumul? După ce criterii?

Mircea Pricăjan: Știi cum e cel mai adesea cu volumele de proză scurtă: trebuie să aștepți să se coacă. Nici Perseidele, nici Instinct de supraviețuire nu s-au născut din ambiția de a avea niște volume de proză scurtă. Nu le-am gîndit așa. Dar vine un moment după mai mulți ani cînd te uiți în urmă și îți dai seama că unele texte au ceva în comun, că par făcute să stea împreună. Așa s-a întîmplat și acum. După ce criterii, întrebi. Cred că singurul fir roșu al volumului e tema asta a căutării unui echilibru – în unele texte e la suprafață, explicită, în altele se întrevede, dar în toate asigură, cred, o structură de interpretare valabilă. Echilibrul e-n cazul acesta supraviețuirea din titlu.

Citiți mai departe…