Rezoluţie

Deşi e mai rapid şi mai comod să ţâp pe pagina mea de facebook orice găsesc interesant pe net într-o zi, am decis ca de azi înainte să fac acest lucru aici, pe blog. Cu riscul de-a avea mai multe postări scurte într-o zi. Avantajul: chestioarele acelea, dintre care multe sunt demne de atenţia oricui (socot), vor rămâne în arhiva site-ului, vor putea fi consultate oricând şi vor putea da seama de evoluţia lucrurilor într-o perioadă anume. Facebook o fi el fain, da’ e ca la piaţă. Plus că-i o piaţă cu circuit închis. (Desigur, asta nu-nseamnă că nu voi fi de găsit şi pe acolo.)

Ast-am decis.

Ce se întâmplă

Iarăşi am capitulat în faţa tentaţiei de a neglijez bucata mea de internet. Am impresia că e-o atitudine ciclică, asta. După o perioadă de avânt vine – aparent inevitabil – una de lâncezeală. Nimic nu mi se mai pare potrivit pentru blog, orice ştire ori părere cu privire la te miri ce subiect încape mult prea suficient 🙂 într-o însemnare pe Facebook.

Nu promit nimic, dar intuiţia îmi spune că se apropie o nouă perioadă de avânt bloggeristic.

Rămâneţi aproape, deci. 🙂

Un colet mare

… pe care-l aşteptam cu sufletul la gură şi care a ajuns, în sfârşit, vinerea trecută. În el se găseau câteva exemplare din Vrăjitorul şi globul de cristal plus ce-am mai ales eu din apariţiile de ultimă oră de la Nemira. Ia priviţi mai jos huiduma de aproape treişpe kile:

Numai timp să am acum, că materie primă este! 🙂