Despre literatura horror

La invitaţia Anei Antonescu, redactor-şef la CPSF (noua serie a revistei Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice), am scris în urmă cu câteva săptămâni un amplu eseu despre literatura horror. Numărul 6, pe mai, al revistei urma să fie dedicat în întregime acestui subgen literar. Între timp, iată că revista poate fi precomandată.

Pe lângă contribuţia mea (care, fie vorba între noi, s-a întins pe mult mai multe pagini decât am preconizat iniţial), din acest număr vă mai recomand nuvela cuplului tată-fiu Stephen King-Joe Hill În iarba înaltă, povestirea Ştefanei Czeller Ape negre şi articolul altui cuplu, Mihnea şi Filip-Iosif Columbeanu, despre ecranizările operelor lui King.

Aici puteţi citi un fragment.

Integrala prozei scurte a lui Bogdan Suceavă

La editura Millennium Books urmează să apară volumul Să auzi forma unei tobe de Bogdan Suceavă. Culegerea cuprinde povestirile din Imperiul generalilor târzii şi alte istorii (Dacia, 2002) şi Bunicul s-a întors la franceză (Editura T, 2003), plus nuvela O călătorie în jurul lumii, până acum necuprinsă în nicio carte a autorului.

Această integrală a prozei scurte e în pregătire de ceva vreme, am şi uitat că proiectul mai există. Atunci însă când era cald, Bogdan, nu doar un scriitor extraordinar, ci şi un bun şi drag prieten, mi-a făcut onoarea de a-mi cere să scriu eu prefaţa. Entuziasmat şi pe drept cuvânt emoţionat, am acceptat. Am recitit atunci toate povestirile, am revăzut toate romanele şi m-am bucurat să mă număr printre primii cititori ai nuvelei celei noi. Şi am scris până la urmă prefaţa, pe care am intitulat-o Istorii, poveşti, aventuri (cunoscătorii ştiu de ce!). Pe site-ul editurii puteţi citi un pasaj din acest text introductiv, eu vă ofer altul, sperând că vă voi aprinde curiozitatea: Continuă lectura

RS – the next level

Cum aţi putut vedea în ultimele zile, dacă urmăriţi blogul Revistei de suspans sau dacă folosiţi reţeaua Facebook şi vă număraţi printre like-iştii paginii noastre, am anunţat câteva semnificative schimbări în redacţia revistei. Altfel spus, am înfiinţat o redacţie.

Până acum, de apariţia revistei ne ocupam exclusiv eu şi Linda. Numai că lucrurile au căpătat – din fericire! – o aşa amploare în ultimul timp, încât, pe lângă volumul mare de muncă pe care îl avem amândoi în seamă ca să ne susţinem ograda, ne era pur şi simplu imposibil să menţinem ritmul la un nivel acceptabil. Aşa că am ajuns în faţa a două variante de lucru: fie transformăm revista într-una trimestrială, fie îi sistăm apariţia. Cum s-a văzut, a treia variantă a fost cea câştigătoare!

În fapt, de la bun început ar fi trebuit să ne aşteptăm la asta. Dar poate nu am îndrăznit, nu am crezut atât de tare în proiectul ăsta. El, însă, uite, a crescut mereu, de la număr la număr, ajungând acum, în pragul ediţiei nr. 9, să-şi ceară singur dreptul de-a accede la nivelul următor. Continuă lectura